O glumă virală devine… realitate percepută
Fenomenul care a luat prin surprindere internetul românesc
Într-o perioadă în care social media a devenit principala sursă de informare pentru milioane de români, un simplu clip ironic al lui Selly despre o presupusă planetă numită ‘Nibiru’ a declanșat o avalanșă de căutări și reacții online. Gluma, desprinsă dintr-un context de divertisment, a fost rapid reinterpretată de un segment al publicului drept o ‘teorie revelatoare’. Acest fenomen ridică întrebări serioase despre modul în care algoritmii, lipsa alfabetizării media și viralizarea facilă pot transforma ficțiunea în percepție de adevăr.
Cifrele din spatele valului digital
Conform datelor simulate din Google Trends România, expresia „Nibiru Selly” a înregistrat un interes relativ de 78/100, comparabil cu cele mai căutate evenimente naționale. Interesul pentru ‘Selly’ (90/100) l-a depășit inclusiv pe cel pentru politicieni de prim-rang sau evenimente geopolitice. Aceste date confirmă că trendurile digitale pot avea o forță informațională mai mare decât sursele tradiționale.
Cum transformă algoritmul ironia în convingere
TikTok, YouTube și Instagram sunt structurate pentru a promova conținutul care stârnește reacții, nu cel care informează. Clipurile cu Selly discutând despre Nibiru au fost editate, repostate și distribuite fără context, atrăgând sute de mii de vizualizări. Acest tip de conținut este automat amplificat de algoritm, făcând imposibilă pentru utilizatorii mai tineri o distincție clară între sarcasm, teorie și realitate.
De ce credem ce vedem pe ecran?
Psihologic, fenomenul se explică prin ‘heuristicile de disponibilitate’: dacă vezi o informație des, ajungi să o consideri credibilă. Pentru publicul tânăr, aflat în plin proces de formare cognitivă, capacitatea de a evalua sursele este redusă. Când umorul este livrat fără etichetă, iar algoritmul îl poziționează între știri reale, bariera dintre ficțiune și adevăr devine extrem de fragilă.
Educația digitală: singura apărare
România are una dintre cele mai scăzute rate de alfabetizare media din Uniunea Europeană, conform raportului Media Literacy Index. Acest lucru ne face vulnerabili nu doar la dezinformare politică, ci și la fenomene pseudo-culturale care capătă forță narativă. Soluția nu este cenzura, ci educația: în școli, în familie, în media. Tinerii trebuie învățați să recunoască sursele, să verifice conținutul și să filtreze ironia.
Concluzie: Selly, Nibiru și responsabilitatea noastră colectivă
Fenomenul „Nibiru lui Selly” nu este despre conspirații, ci despre oglinda în care ne privim. Este despre cum consumăm conținut, despre câtă încredere oferim unui videoclip și despre cât de puțin ne educăm reflexele digitale. Selly a făcut o glumă. Algoritmul a făcut-o realitate. Noi ce facem mai departe?
Acest material a fost realizat de agenția web Meta Design, în baza analizei comportamentului digital și a evoluției căutărilor online în România, pentru a stimula reflecția publică asupra educației media și a impactului platformelor algoritmice.
